A mai trecut un an, a mai trecut o editie (a VII-a) a Deproniadei.
Nu am participat la primele doua editii intrucat nu aveam acces la internet. In 2008 abia asteptam lansarea concursului. De atunci nu am mai lipsit, desi in fiecare an imi spuneam ca anul viitor nu mai particip. Am fost intotdeauna presat de timp. Deproniada coincide cu cea mai incarcata (pentru mine) perioada din an. Am fost nevoit de multe ori sa renunt la somn si sa mesteresc pana dincolo de miezul noptii. Chiar acum ma uit la o fotografie de anul trecut cu "Ratoiul". Fotografia a fost facuta la 2.47 AM. Am fost deci hotarat ca anul acesta sa nu mai particip. Si am actionat in consecinta: anul acesta am fost primul care m-am inscris.
Nu am concurat pentru premii. Intentionez sa le donez. Eu consider ca in primul rand "ma lupt" cu mine insumi. Nu vad in ceilalti participanti la Deproniada niste adversari. De cate ori am putut am ajutat cu un sfat si m-am bucurat sincer cand am vazut ca modelul respectiv zboara. Nu uit "COASA" de anul trecut pe care, sincer vorbind, nu o vedeam zburand. Vazand filmul cu zborul ei m-am bucurat de parca era a mea.
Vad in DEPRONIADA un prilej de a mai mesteri ceva. De obicei ceva inedit. Citez din regulament: "Se va aprecia originalitatea, manevrabilitatea, realizarea finala". Originalitatea nu sta doar in realizarea unei traznai zburatoare. Si o semimacheta este originala cata vreme constructorul nu utilizeaza planurile de constructie ale altcuiva. Doream ca anul acesta sa fac la freestyle un avion Canadair CL 215. Asa cum spuneam, lipsa timpului m-a impins sa fac altceva, mai mult improvizat, cu care - culmea - am mai si castigat.
Spuneam ca am ajutat cum am putut. Am ajutat si am fost ajutat. In ziua de 21 aprilie pe aerodromul de la Geamana au zburat patru modele de la Deproniada. Primul zburat a fost modelul meu de la freestyle care a si "picat" din cauza vantului. Gabi Miu a fost cel care s-a dus la un magazin de profil si mi-a adus cele necesare "resuscitarii" ad hoc. Ii multumesc si pe aceasta cale.
Un model deosebit il consider a fi OZN-ul prezentat de Gabi Miu. De fapt acel model a fost facut in cea mai mare parte de fiul lui Gabi, Sebi, elev in clasa a doua. Nu doar l-a mesterit, l-a si pilotat. Si maneca de vant era aproape de orizontala.
Cum spuneam si la alta editie: FAIR PLAY PLEASE! Acest concurs are menirea de a ne uni, nu de a ne dezbina. Poate lucrurile nu sunt perfecte, dar sunt cu siguranta perfectibile.
